Vlad Moisescu, apropiat de Andrei Chiliman, a încercat să-și facă un partid liberal care avea ca obiectiv excluderea conceptului de minoritate etnică

Cererea de acordare a personalității juridice pentru acest partid a fost depusă în vara anului 2023 de Vlad Moisescu, soția acestuia, Andreea- Mona Moisescu, și Gabriel- Ovidiu Ștefănescu. Tribunalul le-a respins solicitarea pe 2 octombrie 2023, conform portalului instanțelor.

Tribunalul București a constat că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

- În acord cu dispoziţiile Art. 2 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice „prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit legii” şi potrivit dispoziţiilor Art. 3 alin. 1 şi 2 din acelaşi act normativ şi cu referire la dispoziţiile Art. 30 alin. 7 din Constituţia României „pot funcţiona ca partide politice numai asociaţiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, şi care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale. Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituţia României, republicată”.

Dispoziţiile Art. 30 alin. 7 din Constituţia României prevăd faptul că „sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri”.

Ce prevedea Statutul PALS

În cuprinsul Statutului Partidul Alianța Liberal Sustenabilă (PALS), la Cap. II – Obiectivele Partidului Alianţa Liberal Sustenabilă, Art. 5.1, punct 11 ,se menţionează că PALS urmăreşte numai obiective politice. “În activitatea practică, Partidul îşi propune, prin strategii şi programe adecvate, îndeplinirea în principal a următoarelor obiective politice – respectarea dreptului la identitate culturală , religioasă şi lingvistică a persoanelor de altă origine etnică, excluzând conceptul de minoritate, fără drepturi sau reglementări speciale favorizante şi fără a admite manifestări de rasism , şovinism, separatism etnic şi teritorial”.

“Astfel, deşi membrii fondatori susţin respectarea dreptului la identitate culturală, religioasă şi lingvistică a persoanelor de altă origine etnică, în contradicţie cu acest principiu fundamental constituţional, îşi propun eliminarea conceptului de minoritate etnică, apreciind că se impune eliminarea drepturilor sau reglementărilor legale speciale pe care le cataloghează ca fiind favorizante în raport cu restul cetăţenilor români,” a motivat Tribunalul București.

"În contradicție cu Costituția!"

Judecătorii au mai explicat că un astfel de deziderat este în contradicţie cu dispoziţiile Art. 30 alin. 7 din Constituţia României, acestea interzicând îndemnul la ură rasială şi incitarea la discriminare.

Instanța mai arată că protecţia minorităţilor naţionale s-a aflat pe agenda Consiliului Europei încă de la începutul activităţilor sale, dar această problemă a obţinut o importanţă considerabilă odată cu căderea regimurilor comuniste şi cu creşterea naţionalismului extremist în unele regiuni ale Europei. “Violenţa interetnică şi ostilitatea în fosta Iugoslavie şi în fosta Uniune Sovietică au demonstrat foarte clar că protecţia minorităţilor naţionale nu este doar un element crucial al protecţiei drepturilor omului, dar şi esenţial pentru stabilitate, siguranţă şi pace pe continentul European,” explică magistrații.

“Nefiind respectate din acest punct de vedere dispoziţiile Art. 30 alin. 7 din Constituţia României, instanţa va respinge cererea de înregistrare a PALS în Registrul Partidelor Politice, ca neîntemeiată,” a fost verdictul Tribunalului București.

Cine este Vlad Moisescu

Provenit dintr-o familie buna, Vlad Moisescu (58 ani) este medic de profesie, dar a studiat si dreptul. Tatal sau, Sorin Moisescu, a fost procurorul general al României (1997 – 1998), apoi președintele Înaltei Curți de Casație si Justitie, până în 2000 cand a decedat. Moisescu-tatăl a fost nepot de frate al fostului Patriarh, Iustin Moisescu. Vlad Moisescu a profesat câțiva ani ca medic chirurg la Spitalul Universitar, dar de la începutul anilor 2000 s-a dedicat în întregime politicii și afacerilor.

El a fost validat ca deputat de București în iunie 2004, pe listele partidului PNL, după ce l-a înlocuit pe Andrei Chiliman, care a a fost ales primar al Sectorului 1. A fost vicepreședinte al PNL și fost președinte al PNL Sector 1. Vlad Moisescu este unul dintre cei care au lansat Inițiativa România Liberală în aprilie 2013, alături de Andtrei Chiliman.

Dosarul de la DNA, clasat

În 2015, Vlad Moisescu a fost reținut, alături de Andrei Chiliman, într-un dosar penal de corupție realizat de DNA Ploiești. Cazul a fost clasat în 2020 în conformitate cu prevederile art. 16, lit. a) “fapta nu există” și c)- ”nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea” din Codul de Procedură Penală.

Pe 18 iunie 2015, procurorii DNA Ploiești l-au reținut pe – atunci – primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, pentru acuzațiile de grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență.

A doua zi, DNA Ploiești i-a reținut și pe Vlad Moisescu – considerat de procurori drept lider al grupului infracțional organizat -, pe Ioana Costescu, consilieră a primarului Andrei Chiliman și pe Ion Brad, consilier local la Sectorul 1.

Cu toții erau acuzați că, din 2004, de la venirea lui Andrei Chiliman la Primăria Sectorului 1, ar fi primit comisioane de 10-15% pentru acordarea de contracte.

”Banii primiți de la reprezentanții societăților comerciale au fost împărțiți între suspecții Vlad Moisescu, Ioana Costescu și Brad Ion, inculpatul Chiliman Andrei și filiala unui partid politic, în următoarele procente: 30% inculpatul Chiliman Andrei; 15% Moisescu Vlad; 15% Ioana Costescu; 15% Brad Ion, 10% partidul respectiv – filiala sector 1 (…)

Concret, grupul infracțional a obținut de la reprezentanții a două societăți comerciale, beneficiare a unor contracte de lucrări publice (lucrări de reabilitare termică a blocurilor de locuințe din Sectorul 1 al municipiului București, inclusiv servicii de supraveghere a lucrărilor prin diriginți de șantier), sumele de 300.000 lei respectiv 38.481.488 lei.

Această din urmă sumă de bani a reprezentat un procent de 10% din plățile efectuate de către Primăria Sectorului I București către firma respectivă, în perioada 2007 – 2014, în baza contractelor încheiate cu instituția publică menționată”, arăta DNA în iunie 2015.

Cei 4 au fost reținuți de procurorii DNA Ploiești, dar Înalta Curte nu a emis mandat de arestare preventivă, ci doar control judiciar.

Follow The Money este o publicație independentă și ne bazăm pe informații verificate pentru a aduce cititorilor noștri subiecte relevante și de interes public. Dacă ai un pont, o informație importantă sau un subiect care merită investigat, ne poți scrie la contact@followthemoney.ro.