Reabilitarea Planșeului Unirii, versiunea Băluță: scump, netransparent și fără viziune urbanistică

În perioada 2020–2024, primarul Sectorului 4, Daniel Băluță (PSD), a împins cât a putut un proiect, altfel extrem de necesar: stația de tratare a deșeurilor pentru Municipiul București. Un proiect uriaș, evaluat la 1 miliard de euro.

În ceea ce privește necesitatea lui, a existat o unanimitate la nivelul primarilor de sector – Clotilde Armand (USR), Radu Mihaiu (USR), Robert Negoiță (PSD), Daniel Băluță (PSD), Ciprian Ciucu (PNL) și Nicușor Dan.

Trebuie precizat că Daniel Băluță s-a poziționat ca lider de proiect la nivelul Capitalei. Însă, în ciuda eforturilor uriașe depuse, proiectul s-a lovit de opoziția județului Ilfov (controlat de președintele CJ Ilfov, Thuma Hubert- PNL) și a altor județe limitrofe, chiar dacă primarii de sector (inclusiv Daniel Băluță și Clotilde Armand) au inițiat proiecte pentru identificarea unor terenuri în județele Teleorman și Giurgiu. Daniel Băluță, în ciuda influenței sale politice, nu a reușit să treacă mai departe – adică să obțină acordul unui președinte de consiliu județean.

Mega- proiectul de la Piața Unirii

Îl regăsim un an mai târziu pe același primar al Sectorului 4 cu un alt mega-proiect, și acesta necesar: Plafonul Unirii – un proiect care, teoretic, nu intră în atribuțiile lui. Follow the Money a dorit să analizeze acest proiect de aproape 1 miliard de lei și a solicitat în repetate rânduri informații de la Primăria Sectorului 4.

Inițial, ni s-a răspuns că nu am transmis o adresă de corespondență – deși solicitarea fusese făcută de pe adresa de e-mail de la care primăria a primit mesajul. Am insistat, însă termenul legal este de mult depășit, iar până în prezent nu am primit nicio clarificare.

Scriem pe baza informațiilor puse la dispoziția consilierilor locali din Primăria Sectorului 4, în vederea votării HCL-ului intitulat:

„Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local Sector 4 nr. 137/24.05.2023 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici și a devizului general pentru obiectivul de investiții «Regenerarea spațiilor publice în zona Pasajului Unirii, prin realizarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a planșeului de acoperire a râului Dâmbovița în Piața Unirii», în vederea finanțării prin Programul Național de Investiții «Anghel Saligny», precum și a sumei reprezentând categoriile de cheltuieli finanțate de la bugetul local pentru realizarea obiectivului, cu modificările și completările ulterioare.”

Proiect faraonic

Ca cetățean al Bucureștiului, sunt cel puțin patru critici majore care pot fi formulate în legătură cu proiectul de reabilitare a planșeului Unirii:

1. Lipsa de viziune;

2. Lipsa de consultare publică;

3. Lipsa de transparență;

4. Risipirea banului public.

Proiectul este unul faraonic, situat în centrul orașului, și va costa o sumă considerabilă. Ar fi trebuit să fie momentul unei reflecții serioase: cum ne imaginăm centrul Bucureștiului în următoarele decenii? De ce trebuie ca râul Dâmbovița să rămână îngropat subteran, și nu readus la nivelul pieței, așa cum vedem în multe capitale europene (Paris – Sena, Londra – Tamisa etc.)? Ar fi putut fi un proiect de regenerare urbană autentică, cu o componentă verde, culturală, pietonală etc.

Din păcate, proiectul a fost conceput în grabă, și ceea ce se propune este refacerea, aproape la indigo, a ceea ce a fost – fără viziune, fără reformulare urbanistică.

Al doilea aspect major este lipsa consultării publice.
Deși Primăria Sectorului 4 are o secțiune dedicată dezbaterilor publice (link aici), acest proiect – care va afecta orașul ani de zile, atât din perspectiva traficului, cât și a bugetului – nu a fost cu adevărat dezbătut cu locuitorii. Dacă s-ar fi organizat o consultare reală, bucureștenii, dar și arhitecți și urbaniști locali, ar fi venit cu propuneri – unele poate fanteziste, dar altele valoroase – pentru remodelarea Pieței Unirii.

Lipsa de transparență este o problemă la fel de gravă.
Pe site-ul oficial al Primăriei Sectorului 4, la secțiunea dedicată Consiliului Local (link aici), nu apare niciun istoric actualizat al ședințelor sau hotărârilor – doar cele din anul 2019 sunt listate. Practic, cetățenii nu pot urmări felul în care se iau deciziile sau cum sunt votate proiectele.

Această lipsă de transparență duce direct la ultima critică: risipa banului public.

Redăm mai jos informațiile extrase din referatul de specialitate și devizul general, transmise consilierilor locali în data de 23.08.2024, în cadrul documentației pentru proiectul HCL de aprobare a investiției.

Costuri nejustificate și lipsă de informații într-un proiect uriaș din centrul Capitalei

Pentru una dintre componentele proiectului – drumurile – există standarde de cost. Conform documentației, vorbim despre 1.075 metri de drumuri, cu o lățime de 14 metri (echivalentul a patru benzi de circulație), pentru care costul total este de 3.000.000 lei cu TVA inclus.

Dacă transformăm în euro, asta înseamnă aproximativ 511.000 euro fără TVA, ceea ce depășește semnificativ costul standard aprobat de Ministerul Dezvoltării (OMDLPA) în 2021: 330.000 euro/km. Așadar, prețul per kilometru de drum construit în acest proiect nu se încadrează în standardele oficiale.

Însă problema cea mai mare o reprezintă componenta pentru care nu există niciun standard de cost, și nici detalii tehnice:

Este vorba despre o singură construcție, cu o lungime de 388 metri, lățime de 32 metri și 3 deschideri. Nu se precizează nimic despre elemente esențiale – cum ar fi volumul de beton armat, lățimea plăcii, cantitatea de oțel, complexitatea lucrării sau tehnologia folosită.

Pentru această lucrare, prețul estimat este de 545.478.430 lei fără TVA, adică peste 100 milioane de euro.

Această sumă imensă este menționată fără niciun fel de justificare tehnică în documentele disponibile publicului sau consilierilor locali. Nu știm cum se ajunge la această cifră, pe ce se bazează, cum se împarte între materiale, forță de muncă sau alte cheltuieli.

Suprafața declarată a construcției este de 388 metri lungime și 32 metri lățime, ceea ce înseamnă peste 12.000 m². La un cost estimat de 545 milioane lei fără TVA, acest preț ar putea acoperi, teoretic, o placă masivă de beton armat cu o grosime de 8 metri – ceea ce este complet disproporționat față de ceea ce ar impune nevoile reale ale unei lucrări de consolidare.

Dacă analizăm imaginea publicată în mass-media, care reprezintă vizual etapele 1, 2, 3 și 4 ale lucrării, vedem că placa transversală care acoperă râul Dâmbovița este într-adevăr de 388 metri lungime, dar pare, în mod evident, mai lată de 32 de metri în randarea grafică – probabil mărită intenționat pentru impact vizual, în scop de comunicare publică.

Estimare realistă: Cât ar trebui să coste placa de beton de la Piața Unirii?

Pentru a înțelege mai clar proporțiile financiare ale proiectului propus de Primăria Sectorului 4, putem face o estimare comparativă folosind un model tehnic relevant: metoda „cut-and-cover”, folosită frecvent în construcția metroului. Această metodă presupune săpătura deschisă și este comparabilă cu lucrările de consolidare a planșeului Unirii – o lucrare de mari dimensiuni, dar superficială, nu forată la mare adâncime.

Costuri orientative pentru lucrări similare:

Pentru proiecte recente din Europa Centrală și de Est, costurile cut-and-cover (inclusiv stații, echipamente și finisaje) se situează în următorii parametri:

• Varșovia (Polonia) – Extensii linia M2: ~100–120 milioane euro/km;

• Sofia (Bulgaria) – Linia 3: ~90 milioane euro/km;

• România – Proiecte propuse Cluj, Timișoara: ~100–140 milioane euro/km;

• Linia 5 de metrou București (lucrare profundă, fără stații): ~36 milioane euro/km.

Dacă excludem costurile pentru stații și echipamente, o estimare rezonabilă pentru o structură cut-and-cover simplă, fără relocări majore, ar fi între 30 și 60 milioane euro/km.

Calcul pentru Piața Unirii

Pentru secțiunea de 388 metri lungime și 32 metri lățime (≈ 12.416 m²):

• Aceasta reprezintă 0,388 km.

• La un cost mediu de 30–60 mil euro/km, rezultă un cost estimativ între 11 și 23 milioane euro pentru structura de bază.

Ce ne spune devizul general al Primăriei Sector 4?

Devizul transmis consilierilor locali indică un cost de peste 545 milioane lei fără TVA, adică peste 100 milioane de euro pentru această singură componentă structurală. Aceasta nu include stații, echipamente sau relocarea utilităților, care apar separat în deviz. Dacă adăugăm aceste componente, proiectul total ajunge la aproape 200 milioane de euro – un cost comparabil cu construirea unui tronson întreg de metrou complet echipat și funcțional.

Concluzie: un cost disproporționat

Pe baza estimărilor și a comparațiilor cu lucrări similare în Europa, rezultă că prețul propus pentru lucrarea de la Piața Unirii este de 4 până la 8 ori mai mare decât o estimare rezonabilă.

O transparență reală din partea autorităților ar permite opiniei publice și experților să înțeleagă unde se duc banii – peste 1 miliard de lei pentru ceea ce devine, în lipsa explicațiilor tehnice, un nou „Pod Basarab” în centrul Bucureștiului.

Follow The Money este o publicație independentă și ne bazăm pe informații verificate pentru a aduce cititorilor noștri subiecte relevante și de interes public. Dacă ai un pont, o informație importantă sau un subiect care merită investigat, ne poți scrie la contact@followthemoney.ro. Ajută-ne să scoatem adevărul la lumină!