Cât plătește România dobândă pentru banii împrumutați. Ilie Bolojan: „Atât costă Autostrada Moldovei”

„România plătește anul acesta dobânzi de 11 miliarde de euro. Atât costă Autostrada Moldovei”, a declarat marți seară premierul Ilie Bolojan, referindu-se la deficitul bugetar care trebuie acoperit prin măsurile fiscale luate de guvern.

Daniel Ionașcu

9/17/20254 min read

Întrebat, într-un interviu acordat Antena 3 CNN, dacă „Sunteți acum cu demisia pe masă?”, prim-ministrul nu a oferit un răspuns direct, dar a precizat: „Ca să vă răspund trebuie să îmi permiteți să fac un tablou corect al situației. Diferența pe care România o are între cheltuielile pe care le face și veniturile pe care le încasează de la cetățeni este de aproximativ 30 de miliarde de euro într-un an. Cheltuim cu 30 de miliarde în plus, bani pe care îi împrumutăm, în fiecare an costul împrumuturilor e tot mai mare. Doar anul acesta România va plăti dobânzi în valoare de 11 miliarde de euro”, arată HotNews.ro.

„Înseamnă Autostrada Moldovei. A7 costă 11 miliarde de euro. Doar din dobânzi a plecat Autostrada Moldovei. Tot programul Anghel Saligny, contractele semnate au fost 55 de miliarde de lei, deci 11 miliarde de euro. Din cauza acestor dobânzi nu văd utostrada Moldovei, nu văd aceste lucruri. Asta înseamnă aceste împrumuturi”, a continuat premierul.

„Nu mai putem merge așa. Dacă continuăm orice premier care vine nu va putea plăti pensii și salarii. Asemenea diferențe au fost corectate de toate țările prin metode care n-au fost inventate în România, trebuie să crești venituri dacă ai nevoie, România are unul dintre cele mai scăzute sisteme de impozitare, trebuia să creștem veniturile. Pe această componentă trebuie să le și încasăm, asta nu am reușit în acești ani”, a mai declarat șeful guvernului.

Ce mai afirmă Ilie Bolojan despre reducerea deficitului și măsurile fiscale luate:

  • Apoi trebuie să scădem cheltuieli. Nu se poate de pe o zi pe alta. Nu lucrezi pe zone mici unde impactul e nesemnfiicativ. Trebuie să lucrezi pe blocuri mari. Un bloc mare e administrația publică locală din România.

  • Doar în aparatele proprii avem 130.000 de angajați, în celelalte aparate, asistența socială, direcția copilului, mai sunt cel puțin atâția. Dacă vrem să echilibrăm lucrurile și să nu ajungem de unde am plecat atunci trebuie să ne reducem cheltuielile inclusiv în administrația publică locală.

  • Dar eu nu sunt de acord să creștem taxele și să ducem banii în gaura neagră a administrației locale. Când am văzut că soluția propusă doar zgâria puțin administrația locală, am această responsabilitate față de români. Aceasta a fost condiția: dacă am pus reforma în programul de guvernare, atunci hai să o facem.

  • Noi am adoptat două pachete până acum, iar în al doilea pachet era și această componentă de administrație publică locală, care avea trei aspecte. Unul era să le întărim capacitatea de a-și face datoria, un lucru general acceptat, apoi de a crea condiții pentru descentralizare, de exemplu autorizarea jocurilor de noroc să o facă primăria, azi primăria nu poate, iar a treia componentă era cea de eficiență. Absolut necesară. A trebuit să le majorăm.

  • Nu mai avem finanțare pentru a continua investițiile. Ca să fie continuate înseamnă că și oamenii trebuie să contribuie cu o sumă de bani. Mie nu mi se pare normal să pun această taxă suplimentară pe gospodăriile românilor, iar banii să îi ducem în gaura neagră a administrației publice.

  • În această situație, știind că dacă nu corectăm cheltuielile ajungem într-o fundătură pe bună dreptate am această responsabilitate față de români. Nimeni nu e fericit, dar dacă ești forțat să faci asta măcar să nu o faci degeaba, că ar însemna să îți bați joc de români. Asta a fost stabilit în planul de guvernare.”

  • Întrebat dacă este adevărat că deficitul bugetar real este de 10-11% din PIB, premierul a răspuns: „Nu este în această situație, dar e evident că între datele pe care le-am primit oficial la instalarea acestui Guvern și datele pe care le-am constatat erau multe viitoare angajamente de plată, cheltuieli care nu erau prinse în buget. Deficitul e mai mare decât cel care ra anunțat la începutul anului și la jumătatea anului. Am fost întrebat pe ce deficit ne vom închide? Nu putem închide cu un deficit sub 8% cu toate măsurile pe care le-am luat.

„Cred că era peste 9%”, a mai spus Bolojan, întrebat cât era deficitul bugetar al României la momentul când a preluat funcția de premier.

Citește și:

Follow The Money este o publicație independentă și ne bazăm pe informații verificate pentru a aduce cititorilor noștri subiecte relevante și de interes public. Dacă ai un pont, o informație importantă sau un subiect care merită investigat, ne poți scrie la contact@followthemoney.ro. Ajută-ne să scoatem adevărul la lumină!